Cum arată scara ta de bloc? Ești printre cei care o tranzitează fără nici un alt gând în drumul lor spre apartament sau, dimpotrivă, cel puțin pe palierul pe care locuiești decorezi cum știi tu mai bine spațiul, ca să pară mai familiar, mai prietenos, mai luminos?
De oricare parte a baricadei ai fi, scările de bloc din România sunt mai degrabă locuri de care nu ne pasă în mod deosebit și pe care nu le vedem drept continuări ale spațiilor în care locuim. De la această observație și faptul că scările de bloc merită mai mult au pornit și arhitecții Alexandra Mihailciuc și Andrei Tache de la Asociația Designers, Thinkers, Makers, când au creat ”Ateliere de resuscitat scara blocului”, prin care și-au dorit să dea viață unor spații de care, de obicei, nu ne pasă.
”Și eu, și Andrei am locuit mult timp la bloc și ne-am simțit oprimați, că nu am găsit cea mai bună formulă de a locui în spațiu. Tot vorbeam despre ce am putea face să fie mai bine și că, într-o țară în care oamenii nu sunt coagulați în comunități, ca să se adreseze unui arhitect, în cazul scării de bloc, de pildă, ar fi fain să facem prima scară de bloc cu energie nouă. Să revitalizăm acest spațiu de viață, așa cum facem cu hainele și cu o grămadă de alte lucruri. Să mergem la cât mai mulți oameni și să le vorbim despre asta fiindcă e nevoie de un prim pas ca model,” explică Alexandra.
Cu toate că au primit mai multe propuneri din partea asociațiilor de locatari care și-au dat acordul pentru schimbarea la față a scării lor de bloc, cei doi au ales să facă intervenția în scara de bloc a Blocului Liric din București din mai multe motive. ”Era în Cartierul Creativ, unde se întâmplă deja multe lucruri interesante, blocul avea deja un nume și o istorie fiindcă se află pe locul fostului teatru ”Liric”, iar comunitatea de locatari era deja activă fiindcă organiza ateliere de apicultură, grădinărit, muzică,” povestește Alexandra.
”Intervenția în scara de bloc a fost organizată ca un workshop. Ne-am propus să facem cu studenții de la Arhitectură obiecte concrete pentru scările de bloc și să le și montăm undeva, ăsta a fost focusul. Dar, în același timp, obiectele nu mai aveau valoare dacă nu făceam și amenajarea. Amenajarea a însemnat că suprafețele – pereții, podeaua, tavanul – au primit și ele puțină atenție, care, de fapt, face toată diferența,” spune Andrei.
Echipa a avut la dispoziție două luni de zile să ducă la bun sfârșit proiectul, timp în care locatarii au privit cu multă curiozitate transformarea. Cei mai implicați dintre ei au fost proprietarii de apartamente, de obicei oameni în vârstă care au prezentat ca principale probleme calitatea slabă a luminii sau accesibilitatea în scara blocului.
”Am chemat locatarii să-și dea cu părerea asupra proiectului inițial și nu prea au venit. Mai degrabă s-a dat zvonul în bloc despre ceea ce facem și așa au început să apară reacții. Oamenii mai treceau pe lângă noi și spuneau: am auzit că vreți să faceți asta, am auzit că vreți să schimbați rampa. Oamenii nu-s neapărat implicați, dar țin la lucruri. Au cel puțin o opinie,” râde Andrei.
Cutiile de scrisori au fost cele mai apreciate obiecte din scara blocului. Chiar dacă pentru mulți ele par desuete în era internetului, când comunicarea se face mai mult online, Andrei a constatat că oamenii își verifică cutiile cu scrisori la fiecare două-trei zile. Apoi, mai departe de funcționalitate, ele sunt pur și simplu niște obiecte frumoase.
Locatarii au fost încântați de rezultatul final și au putut să-și lase impresiile la avizierul nou. Iar echipa care a schimbat aspectul scării de bloc a fost mulțumită că a făcut o treabă bună. Proiectul-pilot a fost realizat cu fonduri AFCN, dar există un viitor posibil care să continue în București și-n alte orașe, mai ales că Alexandra spune că sunt cereri.
”Oamenii pot să facă singuri primul pas spre acest gen de schimbări în mai multe moduri: să aplice la fonduri pentru comunități, de exemplu, Fundația Comunitară București are multe astfel de granturi sau să se strângă o sumă anume de la fiecare apartament ori, dacă asta nu se poate, cât poate oferi fiecare,” explică Alexandra, care speră ca acest exemplu să convingă și alți finanțatori să investească în așa ceva.