Cultură Urbană
Cine a dat graffiti-ul de pe podul Basarab, la 84 de metri înălțime?
La finalul lui 2020, ORAKLE și ATMO, doi graffiti artists din Berlin, au desenat pe podul Basarab, la o înălțime de 84 de metri. Află cum au reușit să ajungă acolo fără să-i vadă nimeni!
Dacă ai ajuns recent în zona Gării Basarab din București și ți-ai ridicat privirea spre podul cu același nume, ai putut să vezi că pe unul dintre cele două turnuri de susținere există niște semne ciudate, pe care, cel mai probabil, nu ai reușit să le descifrezi.
Urmărește în clipul de mai jos intervenția lui ORAKLE și ATMO pe podul Basarab:
Graffiti-ul a fost realizat la finalul lui 2020 de către doi graffiti artists din Berlin, ORAKLE și ATMO. Am vorbit cu ei și-am aflat ce semnificație au cuvintele pe care le-au scris, de ce au ales Bucureștiul pentru intervenția asta și cum a fost pentru ei să facă rapel la 84 de metri înălțime fără frică și fără să fie prinși.
Cine sunteți voi și cum ați descrie în câteva cuvinte ceea ce faceți?
ORAKLE și ATMO: Numele noastre sunt ... oh, am uitat că poate n-ar trebui să le spunem, dar ne puteți spune ORAKLE și ATMO. Suntem un duo care și-a găsit vocea prin toate formele de exprimare artistică pe care ni le putem imagina și care ne plac. În excursia noastră la București, a fost alături de noi prietenul și fotograful Eirikur.
ORAKLE: Sunt multe lucruri care mă determină să fac ceea ce iubesc să fac. Arta mea înseamnă aventură și accesarea unor locuri și momente de care oamenii care muncesc de la 9 la 5 n-au de obicei parte. În plus, iubesc ceea ce învăț despre cultura street art făcând asta, întâlnesc oameni noi, povești noi de peste tot din lume și încerc să includ toate astea în arta pe care o fac.
ATMO: Mă identific drept o persoană care încearcă mereu să includă și o poziție politică în arta sa. De asemenea, îmi place să creez ATMOsferă prin clipuri și poze. Ele indică estetica mea și transmit și felul în care mă simt atunci când sunt în mijlocul acțiunii.
ORAKLE și ATMO
© eirikurmortagne
E important ca oamenii să se conecteze și să împărtășească cunoaștere și experiențe de viață fiindcă doar așa putem să creștem și să înțelegem ce se întâmplă pe planeta asta și între noi, oamenii.
Care sunt valorile voastre și ce mesaje vreți să transmiteți prin ceea ce faceți?
ORAKLE și ATMO: Suntem anti-rasism, anti-sexism, anti-autoritate, anti-capitalism, și multe altele. Mesajul nostru e livrat prin literele pe care le scriem. Înțelegem arta noastră drept intervenție în spațiul public care aparține tuturor și, deci, ne privește pe toți. Vrem să lăsăm amprenta noastră în lume, să confruntăm societatea și să adresăm problemele cu care aceasta se confruntă.
Acțiunea noastră arată în mod simultan poziția și mesajul nostru și e de sine stătătoare chiar dacă ceea ce scrie acolo e, de asemenea, important.
Ceea ce am făcut în București a fost posibil fiindcă ceea ce am planificat inițial a căzut, așa că a trebuit să improvizăm și să ne facem conexiuni la nivel local.
ORAKLE: Să întâlnesc oameni noi și să le aflu poveștile de viață e ceea ce e important pentru mine, ca să cunosc și alte perspective asupra lumii și să nu rămân prizonier în bula mea. În opinia mea, e important ca oamenii să se conecteze și să împărtășească cunoaștere și experiențe de viață fiindcă doar așa putem să creștem și să înțelegem ce se întâmplă pe planeta asta și între noi, oamenii.
ATMO: Sunt de acord!
ORAKLE și ATMO fac rapel pe podul Basarab
© eirikurmortagne
De ce ați decis să veniți la București, de ce ați ales podul Basarab și cât de des călătoriți în alte locuri pentru genul ăsta de intervenții?
ORAKLE și ATMO: În România aveam planificat cu totul altceva, dar nu vrem să dezvăluim încă despre ce e vorba. Așa că fiți pregătiți! De data asta nu ne-a ieșit, însă data viitoare... Așa că ideea cu podul Basarab a apărut după ce am vorbit cu localnicii și am luat pulsul frumosului vostru oraș. București e pentru noi startul care ne-a făcut să fim interesați să facem mai multe intervenții la nivel internațional și să nu rămânem blocați într-un singur oraș. Avem deja planuri pentru viitor. Urmăriți-ne în călătoria noastră și veți afla despre ce e vorba.
Cum ați reușit să vă urcați pe podul Basarab fără să fiți prinși și cum v-ați pregătit pentru intervenție?
ORAKLE și ATMO: Am avut veste portocalii de semnalizare în timp ce am făcut intervenția. Cred că asta ne-a salvat viețile la un alt nivel. Nu e așa multă securitate în București. Sincer, suntem obișnuiți cu condițiile foarte diferite din Berlin. Am fost surprinși să constatăm cât de ușor ne-am putut urca pe podul Basarab, așa cum se vede și în clip. Nimănui nu i-a păsat de camerele de luat vederi. Sperăm ...
ORAKLE: Când mă pregătesc pentru o intervenție, îmi fac prima impresie despre loc cu ajutorul hărților online sau a prietenilor pe care-i am în jurul lumii. După ce îmi dau seama despre ce e vorba, îmi pregătesc echipamentul de care am nevoie. De exemplu, câtă frânghie îmi trebuie pentru un pod așa cum e Basarab, care are o înălțime de 84 de metri. Nu vreau să am o frânghie prea scurtă ... (râde)
ATMO: După dezamăgirea inițială fiindcă planul nostru n-a funcționat, tot ce-am vrut a fost să mă bucur de o vacanță. Însă în scurt timp eram în vârful podului Basarab, cu o vestă de semnalizare pe mine, făcând rapel cu o găleată cu vopsea și un trafalet și desenând litere criptice.
Graffiti-ul de pe podul Basarab dat de ORAKLE și ATMO
© eirikurmortagne
Cât de des vă cățărați în tot felul de locuri să faceți graffiti și cum vă antrenați să nu vă fie frică de înălțime?
ORAKLE: Am crescut în natură așa că sunt obișnuit cu escalada și chiar și azi o practic în aer liber sau în sală. Nu mi-e frică nici de înălțimi, deși sunt precaut, și starea asta m-a salvat de multe ori. E important să găsești echilibrul în tine.
ATMO: De când am învățat să mă cațăr, practic treaba asta, uneori mai mult, alteori mai puțin. Fac și alte lucruri, chiar dacă în trecut concentrarea mea a fost doar pe rapel. Totul a început când am cunoscut un tip pe nume ”PARSTO”, care mi-a arătat niște tehnici pe care le folosesc și azi. Îi mulțumesc pentru asta! (râde)
Stilul meu combină caligrafia asiatică, graffiti-ul european și pichacao-ul brazilian.
E adevărat că ați scris numele voastre pe podul Basarab? Ce îmi puteți spune despre literele folosite?
ORAKLE: Da, eu am scris pseudonimul meu, Orakle. Întregul proces a fost 100% inspirat de membrii unui alt grup din Berlin care făceau artă fiind agățați de frânghii, însă, din păcate, acest grup nu mai există azi. Apoi am realizat că și ei, la rândul lor, au fost inspirați de brazilieni, de unde vine stilul ”pichacao” (n.red. graffiti brazilian), așa că i-am căutat pe tipii ăștia din Sao Paolo, Brazilia, care m-au inspirat enorm. Iar ei nici măcar nu folosesc frânghiile în zonele înalte, iar stilul lor ”pichacao” e uimitor. Așadar, îmi place să combin cultura stradală berlineză cu stilul ”pichacao” brazilian într-un stil nou și modern. În plus, pictez numai cu trafaletul și-o găleată cu vopsea, nu folosesc spray-uri, așa cum o face majoritatea writer-ilor.
ATMO: Eu nu mi-am scris numele, am scris ANTIFA (n.red. o mișcare politică anti-fascistă și anti-rasistă din SUA). Am folosit terminologia ”callipixo” în scrisul meu. Callipixo e mixul dintre caligrafie și pixo (n.red. graffiti). Stilul meu combină caligrafia asiatică, graffiti-ul european și pichacao-ul brazilian.
Pregătire pentru rapel și-un orizont luminat în miez de noapte
© eirikurmortagne
Cât a durat să realizați intervenția pe podul Basarab și cum ați trecut peste frica de a fi prinși sau aceea că ceva ar putea să nu meargă bine?
ORAKLE și AMTO: Întreaga excursie a durat două săptămâni. Ne-a luat 4-5 zile să ne pregătim, adică să luăm culorile și trafaleții din București. Acțiunea propriu-zisă a durat două zile, pentru că în prima zi a trebuit să abandonăm. Reușisem să urcăm și toate lucrurile erau pregătite. Frânghia atârna. Însă toată lumea era trează, deși era foarte devreme. Când eram în vârful podului și ne-am uitat 84 de metri în jos, am văzut că autobuzele parcau, mașinile deja mergeau, la fel și oamenii care se îndreptau spre muncă. A doua zi urma să mergem acasă. Însă atunci nu era momentul pentru acțiunea noastră. Era prea riscant să facem asta, chiar și cu vestele de semnalizare pe noi. Așa că am coborât. Am lăsat frânghiile acolo în speranța că nimeni nu va verifica.
Eram super demotivați, însă ne doream să ducem la capăt acțiunea și, de data asta, să n-o mai dăm în bară. Așa că am amânat totul preț de o zi. După ce ne-am pregăit încă o dată și am dormit foarte prost, gândindu-ne că cineva a văzut ușa deschisă și că frânghia noastră nu va mai fi acolo, am pornit din nou la drum. Și ghici ce? Frânghia era acolo și noi am reușit să facem ce ne-am propus. (râde).
Și graffer, și turist: o excursie cu de toate
© eirikurmortagne
A mers vreuna dintre acțiunile voastre prost până acum? Ați fost vreodată prinși?
ORAKLE și ATMO: Nu! Și sperăm că lucrurile vor rămâne așa.